Hitler vroia să-i elimine pe cei care îi consideră inferiori. Ca să rămână doar elita. Comuniștii au scăpat de tot ce le era superior. Să fie muncitorii și țăranii elita. Românul nu vrea să elimine pe nimeni. Vrea să fim toți egali. Fără elita. Fără pleavă. E loc pentru fiecare în mediocritate. Să moară și capra vecinului. Sau să trăiască. Important e doar să fim la fel. Undeva în zona călâie. Gândire de mlaștină. Anti-evolutivă. Anti-revoluționară. Pot să fie bucăți de carne în ciorba națională, dar suprafața ei rămâne pururi netedă.

  Ciobanul mioritic e vinovat că a ieșit din turmă. Trebuie să platească pentru asta. Și el o știe. De aceea își acceptă senin pedeapsa. La fel și meșterii lui Manole. Pentru eșec n-ar fi fost condamnați la moarte. Doar pentru succes.

  Cu timpul însă, cei care evadau din mulțime au încetat să mai fie pedepsiți a la patul lui Procust de către locuitorii matricei. De la o vreme oile rătăcite sunt doar aduse pe drumul cel bun. Fără bâtă. Cu blândețe. Mihail Kogâlniceanu și alte odrasle de boieri se îmbătau și începeau să strige ce au auzit și ei pe la Paris. Vine potera și stingea neînțelegerea. Cu vorba bună. Și dulce, moldovenească. Asta a fost revoluția de la ’48 în Moldova.

  “A fost sau n-a fost” are legatură cu revoluția cum are baba cu mitraliera pe care, cică, o transporta în colivă în zilele lui decembrie ’89. Emisiunea TV din film nu e despre revoluție. Este procesul public al personajului jucat de Săpdaru. Tot ce vor cei care sună este să demonstreze că profesorul nu a făcut nimic. Că nu e mai breaz ca ei. N-am mișcat un deget și ne mândrim cu asta. Iar bețivul ăsta a stat și el cu mâinile în sân. Ești ca noi. Recunoaște și totul e perfect. Fiecare mai bea câte un pahar și nu mai știe ce face.

  Ce să cauți la București ? Stai aici cu noi. Ca noi. Asta îi spune proprietarul de televiziune amantei. Și cameramanului. Lasă camera pe trepied. Nu încerca nimic deștept. Și fiicei. Ce-ti trebuie skiuri ? Dă-te cu sania ca toata lumea. Și la fel de intransigent e și cu sine însuși. Nu se iartă. Se pune singur la bulă, dând citate din dictionarul de filozofie care se potrivesc situatiei ca nuca în perete.

  Românului i-a ramas doar responsabilitatea civică de-a arunca cu maron în ventilator. O face din tot sufletul. Cu convingere. Aruncă larg în sus. Știe că magiunul o să cadă peste toți. Inclusiv peste el. Nu-l deranjează. Din contră. Exact asta și vrea. Îi dă sentimentul de apartenență. Mirosul de realitate.

Tudor Voican

    Programat a se desfășura în primele zile ale lunii Februarie 2008, pe datele de 1, 2 și 3, Primul Festival Anual al Filmului Românesc urmărește să satisfacă dorința publicului din Toronto pentru cinematografia fără frontiere și exprimarea cinematografică încă ne-explorată. Acest festival de film intenționează să dezvăluie influențele realității pre-, post- dar și contemporan-comuniste, precum și influența fimului modern și capacitatea sa de a se desprinde de un trecut care este de multe ori neînțeles.

    ToRo va dedica programul primei seri regretatului regizor Cristian Nemescu, prezentând filmul sau California Dreamin', câștigător al premiului Un Certain Regard pentru cel mai bun film de la Cannes 2007. În prealabil, vom viziona scurt-metrajul pentru lucrarea sa de diploma Poveste la Scara C. Cele doua filme vor fi prezentate de Tereza Barta, profesor universitar la York University și regizor.

    Continuind tema retrospectivă, ToRo va prezenta în cea de-a doua zi a festivalului, filmul lui Lucian Pintilie Reconstiturea, datat 1968, un manifest politic interzis până în 1990 pentru prezentarea lipsei libertăților civile din perioada comunistă. Filmul lui Alexandru Solomon Marele Jaf Comunist, va continua această analiză a sistemului politic din epoca respectivă. Prezentarile vor fi realizate de către Dr.Călin-Andrei Mihăilescu , profesor universitar la University of Western Ontario. Întorcându-se la originile cinematografiei românești, Festivalul se va încheia cu rularea primului film artistic românesc Independența României, urmat de premiera canadiană a ultimului film aparținând lui Nae Caranfil Restul e Tăcere. Filmul mut Independența României, va avea un fond musical realizat "live" de către invitatul special al festivalului, renumitul DJ din New York, Bogman. La toate acestea se adaugă în deschidere filmele lui Ion Popescu-Gopo Scurta Istorie (Premiul pentru cel mai bun scurt metraj de animație, Cannes 1956) și Șapte Arte (Cel mai bun film de animație, Festivalul de Film Tours 1958).

    Privind înainte spre viitorul cinema-ului românesc, Festival urmarește prin două programe de scurt-metraje să promoveze lucrările unor regizori tineri și debutanți. Printre acestea se numără filmul lui Radu Jude Lampa cu Căciulă, câștigător al premiului pentru cel mai bun scurt metraj internațional la Sundance Festival 2007,  filmul lui Adrian Sitaru Valuri, premiul pentru cel mai bun scurt metraj la Festivalul Internațional de la Lucarno 2007, precum și filmul lui Bogdan Apetri Last Day of December selecționat la Festivalul Mondial de Film de la Montreal.

Andrei Tănăsescu

http://www.toroartsgroup.com