Acestea fiind zise, să ne distrăm românește

   Hitler vroia să-i elimine pe cei care îi consideră inferiori. Ca să rămână doar elita. Comuniștii au scăpat de tot ce le era superior. Să fie muncitorii și țăranii elita. Românul nu vrea să elimine pe nimeni. Vrea să fim toți egali. Fără elita. Fără pleavă. E loc pentru fiecare în mediocritate. Să moară și capra vecinului. Sau să trăiască. Important e doar să fim la fel. Undeva în zona călâie. Gândire de mlaștină. Anti-evolutivă. Anti-revoluționară. Pot să fie bucăți de carne în ciorba națională, dar suprafața ei rămâne pururi netedă.

  Ciobanul mioritic e vinovat că a ieșit din turmă. Trebuie să platească pentru asta. Și el o știe. De aceea își acceptă senin pedeapsa. La fel și meșterii lui Manole. Pentru eșec n-ar fi fost condamnați la moarte. Doar pentru succes.

  Cu timpul însă, cei care evadau din mulțime au încetat să mai fie pedepsiți a la patul lui Procust de către locuitorii matricei. De la o vreme oile rătăcite sunt doar aduse pe drumul cel bun. Fără bâtă. Cu blândețe. Mihail Kogâlniceanu și alte odrasle de boieri se îmbătau și începeau să strige ce au auzit și ei pe la Paris. Vine potera și stingea neînțelegerea. Cu vorba bună. Și dulce, moldovenească. Asta a fost revoluția de la ’48 în Moldova.

  “A fost sau n-a fost” are legatură cu revoluția cum are baba cu mitraliera pe care, cică, o transporta în colivă în zilele lui decembrie ’89. Emisiunea TV din film nu e despre revoluție. Este procesul public al personajului jucat de Săpdaru. Tot ce vor cei care sună este să demonstreze că profesorul nu a făcut nimic. Că nu e mai breaz ca ei. N-am mișcat un deget și ne mândrim cu asta. Iar bețivul ăsta a stat și el cu mâinile în sân. Ești ca noi. Recunoaște și totul e perfect. Fiecare mai bea câte un pahar și nu mai știe ce face.

  Ce să cauți la București ? Stai aici cu noi. Ca noi. Asta îi spune proprietarul de televiziune amantei. Și cameramanului. Lasă camera pe trepied. Nu încerca nimic deștept. Și fiicei. Ce-ti trebuie skiuri ? Dă-te cu sania ca toata lumea. Și la fel de intransigent e și cu sine însuși. Nu se iartă. Se pune singur la bulă, dând citate din dictionarul de filozofie care se potrivesc situatiei ca nuca în perete.

  Românului i-a ramas doar responsabilitatea civică de-a arunca cu maron în ventilator. O face din tot sufletul. Cu convingere. Aruncă larg în sus. Știe că magiunul o să cadă peste toți. Inclusiv peste el. Nu-l deranjează. Din contră. Exact asta și vrea. Îi dă sentimentul de apartenență. Mirosul de realitate.

Tudor Voican

 

paul s. odhan: cine/ce te animă să animezi? eugen erhan: îmi place să butonez...

eugen erhan: adică, uite, o să fac o analogie un pic aberantă, dar iubitorii de avioane or să înțeleagă ușor:

eugen erhan: să desenezi e ca atunci când te dai cu deltaplanul sau cu planorul - libertate, aer liber, fun fun fun

eugen erhan: să faci animație e ca atunci când aterizezi cu un Boeing 747

eugen erhan: ai ceva mai multe butoane de apăsat, dar dacă asta te amuză, e mult mai tare decât zborul liber

eugen erhan: greu de explicat, pentru că în teorie, cuvintele sunt mai zemoase pe partea desenului - libertate, gestualitate, spontaneitate, vânt în păr bla bla

eugen erhan: eu n-am pilotat niciodată, dar e un vis de-al meu.

paul s. odhan: animația e un zbor, loopinguri pt popor. cum îți alegi subiectele?

eugen erhan: deocamdată, am avut unul singur

eugen erhan: iluzia optică

eugen erhan: dar am refuzat multe în ultimii ani ( "mi-am refuzat" în cele mai multe cazuri) așa că încerc să răspuuuund...

eugen erhan: #1. subiectul trebuie să aibă un text frumos și un subtext și mai frumos. nu-mi plac poveștile făcute de dragul unui trend.

eugen erhan: "multi-layer story" e ceea ce încerc să spun

eugen erhan: adica mulți au o idee deșteaptă și o îngroapă în subtext... atât de adânc, încât nimeni nu are răbdare să sape.

eugen erhan: după mine, povestea ideală trebuie să fie sugar-coated: pentru a merita efortul de a săpa, primele niveluri de citire trebuie să fie accesibile si "frumoase"

eugen erhan: ok. cred că aici tre' să reformulez

eugen erhan: că nu o să înțeleagă nimeni ce-i în mintea mea amețită:

eugen erhan: deci paul s. odhan: desenează eugen erhan: lol

eugen erhan: #1. Animația e o investiție maaare de efort și timp, așa că nu aș anima decât o poveste care să mă dea pe spate. pentru că altfel nu aș avea răbdare să muncesc la ea zi de zi.

eugen erhan: și anume, ce înțeleg eu printr-o poveste care să mă dea pe spate:

eugen erhan: trebuie să fie multi-layered, adică să aibă mai multe niveluri de interpretare: înțelegi una când o vezi prima dată, iar la o a doua vizionare, înțelegi mai mult, iar la a treia și mai mult.

eugen erhan: asta implica un lucru pe care puțini îl fac, de teama de a nu "cădea" într-un soi de "cultura mainstream" - anume - primul nivel de citire trebuie să fie accesibil și plăcut.

eugen erhan: dacă la primul nivel de citire povestea este criptică și ermetică... deja e o problemă

eugen erhan: uneori văd și excepții. uite de exemplu am văzut de trei ori Mulholland Drive, tocmai pentru că nu înțelesesem nimic la prima vizionare.

eugen erhan: însă, iarăși trebuie să subliniez: ca să compenseze ermetismul poveștii, Lynch a făcut filmul ăla suuuper funny și digerabil, bucățică cu bucățică. daca nu ești atent la ce se întâmplă, zici că e un film obișnuit cu Nicholas Cage.

eugen erhan: buuun, ăsta ar fi criteriul #1, povestea să funcționeze și ca material filosofic în subtext, și ca fun&entertainment pentru cine nu e atent la fiece detaliu

eugen erhan: cred că iese lungă discuția asta eugen erhan: :)

eugen erhan: #2. din păcate eu nu sunt studio, așa că am și niște constrângeri tehnice. evit personaje prea realiste, și mai ales aglomerări de personaje. preferabil unul :)) nu cred ca m-aș arunca la o animație cu mai mult de 3-4 personaje.

eugen erhan: evident și decoruri simple.

eugen erhan: #3. subiectul trebuie să mă privească cumva și pe mine. asta intră tot la capitolul "e o investiție mare de timp" - nu cred că aș putea fi motivat să lucrez pentru un subiect care mă lasă rece, cum ar fi 'viața lui lenin în exil' etc

eugen erhan: hmm, altceva nu-mi mai trece prin cap...

paul s. odhan: iluzii optice din ce tărâm au provenit?

eugen erhan: o preocupare mai veche a mea pentru iluziile optice și paradoxuri vizuale...

eugen erhan: si mai ales pentru întrebarea 'cum naiba?!?'

eugen erhan: l-am descoperit pe M. C. Escher la o vârstă frageda și în continuare cred că a fost artistul grafic #1 al secolului său, chiar dacă mulți nu-l iau în serios (suficient)

eugen erhan: există multe lucruri uimitoare care țin de mintea omului, legate de paradoxurile vizuale

eugen erhan: foarte pe scurt, mintea își simplifică niște interpretări, după anumite reguli proprii. atunci când aceste simplificări nu se mai potrivesc cu realitatea, mintea, în loc să re-evalueze ce vede, prefera soluția leneșă: "ce văd eu e imposibil" și trece mai departe.

eugen erhan: e demențial, și spune multe despre om în general.

paul s. odhan: ai fost mulțumit de ce au "văzut" alții în iluziile tale?

eugen erhan: da, foarte.

eugen erhan: aș zice că majoritatea au văzut numai mini love-story-ul și nu s-au obosit să privească în subtextul poveștii. însă tot e bine, pentru că știu sigur că dacă ar fi fost *doar* acel lovestory, fără construcția de sub el, s-ar fi simțit.

eugen erhan: în plus, responsabilitatea de a împinge privitorul spre subtext e a mea. deci la viitorul film, o să am mai multă grijă.

paul s. odhan: animația e doar o parte a muncii tale de artist grafic. ce alte părți te întregesc?

eugen erhan: mai nou fac comics

eugen erhan: am două benzi desenate: prima este Fredo&Pid'Jin, care are deja peste un an de la apariție, iar a doua este Mitomania, care e la episodul 10.

eugen erhan: și marea majoritate a timpului mi-o petrec lucrând în publicitate, ca art director.

paul s. odhan: tu ai fost autorul unui spectaculos afiș de film....

paul s. odhan: Marele Jaf Comunist

eugen erhan: acolo a fost simplu... vroiam să fac 3 propuneri

eugen erhan: făcusem deja două, destul de "publicitare" ca abordare, că doar încercam să vând un film

eugen erhan: și nu-mi mai venea ideea pentru a treia...

eugen erhan: și fără să mă uit m-am apucat să schițez pe un colț dintr-o hârtie cam ce se întamplă în film... și când m-am uitat mai bine, ta-daaaa... deja desenasem posterul practic.

eugen erhan: în general mi-e greu să zic cum mi-a venit o idee, dar cazul ăsta e o excepție. mă și mir că s-a aprobat ăsta din cele 3, mai rar în românia. cheers Tudor Giurgiu, mi se pare că el a ales-o.

eugen erhan: de regulă, clienții publicitari în românia fug de ideile simple ca de fisc.

paul s. odhan: nu stiu de decretul lu' Caragiale: "eftin și bun"!

eugen erhan: ca un layout să fie aprobat, trebuie să faci mare abuz de umbrițe, culori, degradeuri, efecte, layere etc. să vadă clientu’ că s-a muncit, nene.

paul s. odhan: revenind la comicsuri: cine e Fredo cine e Pid'jin?!

eugen erhan: ei sunt 2 porumbei care vor să distrugă omenirea. simplu, nu? Fredo e ăla gras și calm

eugen erhan: aici de scenariu se ocupă Tudor Muscalu (și uneori mai bag și eu).

paul s. odhan: unde publici aceste benzi desenate?

eugen erhan: Fredo & pid'Jin momentan sunt pe site-ul meu, www.eugen.ro - dar pregătim o surpriza fanilor... iar MitoMania se afla pe Metropotam.

paul s. odhan: în copilărie erai fan "Mihaela"?

eugen erhan: măi... eram și io fanu’ oricărei chestii colorate și mișcătoare... am avut un Pif la care m-am uitat zilnic timp de luni de zile... da, eram fan, ce sa fac și eu

eugen erhan: am învățat franceza uitându-mă de zeci de ori la aceeași casetă cu asterix. pe bune. și acum, după 16 ani, cred că dacă văd filmul respectiv pot să fac karaoke după toate replicile.

paul s. odhan: animația românească e moartă, e pe perfuzii sau se trezește din letargie?

eugen erhan: hmmm... sincer, nu știu. eugen erhan: poate e vie, dar îi place să stea ascuns!? eugen erhan: chiar nu sunt foarte la curent.

eugen erhan: știu că sunt animatori care bagă la greu pt. studiouri de afară

eugen erhan: deci ar fi resurse umane.

eugen erhan: dar nu-mi pot da cu părerea. doar atât: sunt optimist. suntem un popor iubitor de frumos. destul de greu de urnit, dar iubitor.

paul s. odhan: un final în animație poate fi și trist?

eugen erhan: dacă vrei să lași oamenii cu un gust amar, de ce nu.

eugen erhan: nu totul e perfect în lume, de ce sa fie toate filmele vesele?!

paul s. odhan: interviul nostru să aibă un final neutru?

eugen erhan: dacă nu moare nici un protagonist... nici nu omoară vreun om rău... ăsta e, neutru :)

1st Annual Toronto-Romanian Film Festival

    Programat a se desfășura în primele zile ale lunii Februarie 2008, pe datele de 1, 2 și 3, Primul Festival Anual al Filmului Românesc urmărește să satisfacă dorința publicului din Toronto pentru cinematografia fără frontiere și exprimarea cinematografică încă ne-explorată. Acest festival de film intenționează să dezvăluie influențele realității pre-, post- dar și contemporan-comuniste, precum și influența fimului modern și capacitatea sa de a se desprinde de un trecut care este de multe ori neînțeles.

    ToRo va dedica programul primei seri regretatului regizor Cristian Nemescu, prezentând filmul sau California Dreamin', câștigător al premiului Un Certain Regard pentru cel mai bun film de la Cannes 2007. În prealabil, vom viziona scurt-metrajul pentru lucrarea sa de diploma Poveste la Scara C. Cele doua filme vor fi prezentate de Tereza Barta, profesor universitar la York University și regizor.

    Continuind tema retrospectivă, ToRo va prezenta în cea de-a doua zi a festivalului, filmul lui Lucian Pintilie Reconstiturea, datat 1968, un manifest politic interzis până în 1990 pentru prezentarea lipsei libertăților civile din perioada comunistă. Filmul lui Alexandru Solomon Marele Jaf Comunist, va continua această analiză a sistemului politic din epoca respectivă. Prezentarile vor fi realizate de către Dr.Călin-Andrei Mihăilescu , profesor universitar la University of Western Ontario. Întorcându-se la originile cinematografiei românești, Festivalul se va încheia cu rularea primului film artistic românesc Independența României, urmat de premiera canadiană a ultimului film aparținând lui Nae Caranfil Restul e Tăcere. Filmul mut Independența României, va avea un fond musical realizat "live" de către invitatul special al festivalului, renumitul DJ din New York, Bogman. La toate acestea se adaugă în deschidere filmele lui Ion Popescu-Gopo Scurta Istorie (Premiul pentru cel mai bun scurt metraj de animație, Cannes 1956) și Șapte Arte (Cel mai bun film de animație, Festivalul de Film Tours 1958).

    Privind înainte spre viitorul cinema-ului românesc, Festival urmarește prin două programe de scurt-metraje să promoveze lucrările unor regizori tineri și debutanți. Printre acestea se numără filmul lui Radu Jude Lampa cu Căciulă, câștigător al premiului pentru cel mai bun scurt metraj internațional la Sundance Festival 2007,  filmul lui Adrian Sitaru Valuri, premiul pentru cel mai bun scurt metraj la Festivalul Internațional de la Lucarno 2007, precum și filmul lui Bogdan Apetri Last Day of December selecționat la Festivalul Mondial de Film de la Montreal.

 

Andrei Tănăsescu

http://www.toroartsgroup.com